Despre Muntele Kogayon

Părintele Kalinic continuă pe un ton înviorat:
- Aceste învățături spirituale au fost elaborate cu mult timp în urmă de Creatorii de Lumină din Muntele Sfânt, muntele atât de mult timp OCULTAT de înțelepții acestei țări sfinte.
- Deci Muntele Kogayon, despre care vorbesc istoricii, există!, zise Codrin entuziasmat.
- Muntele Kogayon pe care îl cunoaștem noi din istorie este, de fapt, Muntele Sfânt al dacilor liberi, pentru că acolo s-a retras Zalmoxis către ultimii săi ani de viață pământească. Este muntele străbunilor noștri, care poate fi identificat cu Coloana Cerului sau Axis Mundi- Axa Spirituală a Lumii.

Către ultimii ani ai vieții sale, Zalmoxis se retrage tot mai des în Muntele Sacru și comunică cu ceilalţi Mari Preoți prin Peștera Sacră. În acest mod, Doctrina Kogayon-ului va fi asociată cu Muntele Sacru și, în timp, i se va spune Muntele Kogayon, cel care a fost Muntele Sacru al moşilor şi strămoşilor noştri.

În Geografia (VII, 3, 5), Strabon scrie: „Tot aşa şi acest munte a fost recunoscut drept sacru şi astfel îl numeau geţii; numele lui, Kogayon, era la fel cu numele râului care curgea alături.”

În ciuda eforturilor disperate ale celor răi și întunecați de a distruge orice dovadă scrisă a istoriei neamului, tot mereu au fost scoase la lumină, din acest pământ strămoșesc, noi dovezi arheologice care au uimit o lume întreagă.

Există și o inscripţie getică unde apare numele Kogayon, este un text în versuri, pe o cărămidă descoperită la Romula (Reşca – Dobrosloveni, jud. Olt):
HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAYON
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Traducerea este ceva de genul:
„Mare e Zeul,
Şi pretutindeni!
Aşa să spună dacii,
când privesc spre Kogayon!
Vitejii să cânte:
Sfânt este Domnul Nopţii!”

Ne-au rămas și alte mărturii despre învățăturile lui Zalmoxis.
Astfel, pe o placă din marmură descoperită la Heraclea (Bi-tolia- Macedonia), s-a păstrat un descântec zalmoxian:
KLAY DIOSOYSOS
EY KLEI
A TIMITRI
MNI-MIS
CHARIS
Traducerea este: „Invoc pe Domnul Suprem. Ochii Lui să privească spre mine din Cer!”
Pe un altar din marmură, descoperit la Jupa (Caraş-Severin), scrie:
IOM LECANIUS
PAVLINUS VE TUS
Traducerea este: „Rugăciunile dese (multe) sănătate vor aduce”. Până şi lecţiile de matematică erau puse în versuri. Iată o inscripţie pe o lespede de calcar, descoperită la Jupa (Caraş-Severin):
BAN AGNA INO
OPTO PB TEB MO
Traducerea este: „Cinci fără unu- opt supra doi am.”

Zalmoxis îi asigura pe învăţăceii lui că numai prin ştiinţă, adică prin învăţăturile iniţiatice, vor deveni puternici. În acest sens, avem o inscripţie pe o ţiglă descoperită la Romula:
ZANVOT
VAVOT
VRNYL
UNT MIL

În traducere înseamnă: „Ştiinţa (învăţătura) voastră va urni şi muntele.” Şi este foarte asemănător cu ceea ce marii înţelepţi ne atenţionează: „Cunoaşterea iniţiatică înseamnă putere.”

Codrin spuse, puțin mirat, puțin entuziasmat:
- Deci, în realitate, Kogayonul este o doctrină, un principiu...
- Este pretutindeni, e peste tot, zise părintele Kalinic. Este o religie complexă, care acceptă ca adevărate toate celelalte forme de religie.
- Acum înţeleg mai bine cum de Zalmoxis era privit ca fiind reprezentantul Zeului Moș pe pământ (Cronos - Timpul) și cum de toţi dacii erau uniţi „în fapte şi simţiri”, ajungând să fie numiţi pe drept cuvânt „...cei mai viteji și mai drepți dintre traci” (Herodot, Cartea a IV-a, 93).
- Înţelepciunea profundă pe care au dobândit-o în urma practicilor spirituale i-a unit şi mai mult şi le-a permis să se identifice cu Marele Suflet al Neamului Românesc. Mai sunt însă multe adevăruri de aflat pentru a înţelege pe deplin rostul acestui neam din care ne tragem.